Biografii-G


GARABET, CLEMENTA (1955), n. la Campulung Muscel. Antrenoare de gimnastica la CS „Farul” din Constanta. A mai participat ca antrenoare la pregatirea lotului de juniori la Onesti si la Deva (1997 – 1998). A obtinut rezultate bune in competitiile organizate pentru juniori, maestri si la CE de juniori. A pregatit sportive ca Olimpia Popa, C. Voinea, E. Oprea, participante la marile concursuri internationale. A pregatit lotul de juniori pentru CE din 1998, din care au facut parte Andreea Isarescu si Andreea Raducan, ulterior promovate in lotul de senioare, unde au realizat performante deosebite. Antrenor emerit. Arbitru international.

GHEORGHIU, COSTACHE (1934), n. la Focsani. Absolvent al ICF Bucuresti, promotia 1956. A debutat in gimnastica in 1948, la Liceul „Unirea” din Focsani, pentru ca, in 1954, sa fie selectionat in lotul national de gimnastica, cu care a participat la 21 de concursuri internationale. In 1957, este campion absolut universitar la categoria maestri. In anul urmator, 1958, devine campion absolut national si campion la sol, cal, sarituri, paralele si bara. A concurat sub culorile cluburilor CCA si Dinamo, primind titlul de Maestru al sportului in 1961. Devenit antrenor, a condus pregatirea echipei nationale care a participat la urmatoarele competitii: CE 1971, 1973, 1975, 1977; CM din 1962, 1970, 1978; JMU din 1973, 1977; JO din 1964, 1968, 1976. In 1975, antrenor emerit. Arbitru international in 1964. In perioada 1966 – 1979 a functionat ca antrenor la Clubul Steaua. Pentru meritele sale, a medalia „Meritul Sportiv”, clasa a III-a. In 1980 a emigrat in SUA.

GHERMAN, MARIUS (1967), n. la Sibiu debutat in gimnastica  la CSS din Sibiu, sub indrumarea antrenorilor H. Stolz si A. Stan, apoi continuat activitatea la Clubul Dinamo, cu antrenorul Danut Grecu. La lotul national s-a pregatit Danut Grecu, I. Albu, St. Hargalas, V. Achim. A fost unul dintre gimnastii cei mai longevivi si talentati din generatia sa, cucerind peste 50 de titluri de campion national si numeroase medalii la diferite concursuri internationale. La CI ale Romaniei 1986, a obtinut medalia de bronz la individual compus. La CE a cucerit 2 medalii de bronz, la bara, in 1985, la Oslo, si in 1989, la Stockholm, la sarituri. In perioada 1987 – 1994, a participat la sase editi ale CM, printre cele mai semnificative rezultate aflandu-se: locul 6 cu echipa si 4 la sol si la sarituri (1989, Stuttgart); locul 4 la sol si 6 la sarituri (1992, Paris); medalia de argint la bara fixa (1994, Birmingham). La JO din 1988, de la Seul, intra in posesia medaliei de bronz la bara fixa si se claseaza pe locu 5 la individual compus si paralele, iar la echipe, pe locul 8. Maestru al sportului si Maestru emerit al sportului. Din 1997 lucreaza ca antrenor in Anglia. In anul 2000 i s-a conferit Medalia Nationala „Pentru Merit”, clasa a Il-a.

GOGEAN, GINA (1977), n. la Campuri, jud. Vrancea. Legitimata la CSS de Gimnastica din Focsani. A inceput gimnastica sub indrumarea antrenorilor Tatiana si Sergiu Popa. La lotul national a avut ca antrenori pe Octavian Bellu, Maria Bitang, Nicolae Forminte si T. Ponoran. Participa in concursuri de la varsta de 9 ani, cucerind numeroase titluri de campioana nationala si medalii in competitiile internationale. Debuteaza la CI ale Japoniei, la Yokohama, 1991, unde obtine medalia de aur la sol. Repreanta de varf a gimnasticii romanesti, a participat, intre 1992 si 1997, la trei CE, sase CM si doua editii JO, obtinand 30 de medalii, dintre care 14 de aur. La CE din 1992 (Nantes) cucereste primul sau titlu continental la sol si 2 medalii de argint, la individual compus si la sarituri. La editia urmatoare, din 1994 Stockholm), se impune in mod deosebit, cucerind 3 titluri europene – echipe, individual compus si barna – si bronz, la sol. La CE din 1996 (Birmingham), isi aduce contributia la cucerirea titlului continental in proba pe echipe, iar la barna si sarituri intra in posesia medaliilor de argint. La CM debuteaza in 1993 (Birmingham) cu 2 medalii de argint, la individual compus si sol si una de bronz la barna. In 1994, devine campioana mondiala cu echipa, la Dortmund, iar la CM individual, organizat in 1994 la Brisbane, si-a adjudecat titlul la sarituri, medalia de bronz la sol si locul 4 la individual compus. Editia din 1995 a CM de la Sabae (Japonia) ii aduce 2 noi titluri mondiale, cu echipa si la sol, precum si o medalie de bronz, la sarituri. Dubla campioana mondiala in 1996, la San Juan (Porto Rico), la sol sj la sarituri. Participarea la CM din 1997 (Lausanne) se soldeaza cu un bilant excelent – medalii de aur (echipe, barna si sol) si una de bronz (sarituri). Face parte din echipa care, la JO din 1992, de la Barcelona, obtine medalia de argint. La editia din 1996 de la Atlanta, a fost una din sportivele de baza ale echipei olimpice, cucerind 4 medalii (in conditiile deosebite ale desfasurarii intrecerilor si la o luna dupa o operatie de apendicita) – o medalie de argint la individual compus si 3 medalii de bronz, la sarituri, barna si in proba pe echipe. In 1994 a fost declarata cea mai buna sportiva a Romaniei, iar in 1995, Asociatia Presei Sportive a desemnat-o drept cea mai buna sportiva a anului. Ultimul concurs oficial la care a participat l-au constituit finalele Cupei Mondiale din mai 1998, de la Sabae, unde s-a clasat pe locul 2 la sarituri si 3 la barna. In toamna anului 1998 s-a retras din activitatea competitionala, dedicandu-se muncii de antrenoare, fiind angajata CS de Gimnastica din Focsani. Gina Gogean s-a dovedit o gimnasta de exceptie cu un palmares impresionant, modesta, harnica, tenace, care s-a prezentat in competitiile internationale cu exercitii si elemente cu un inalt grad de dificultate, executate cu multa siguranta, fara sa-si tradeze efortul, cu o aparenta usurinta si o mare vointa. Pentru performantele sale de exceptie i s-a acordat titlul de Maestra emerita a sportului. In anul 2000 i s-a conferit Crucea nationala „Serviciul Credincios”, clasa I.

GOLEA, EUGENIA (1969), n. la Bucuresti. A inceput sa practice gimnastica la CSS nr. 2 din Bucuresti, sub indrumarea antrenorilor Mihai Demetrescu si Lucia Marcu. La lotul national s-a pregatit, la Deva, cu antrenorii Adrian Goreac, Maria Cosma, Octavian Bellu si Adrian Stan. A facut parte din echipa care s-a clasat pe locul secund, obtinand medalia de argint, la CM de la Montreal, din 1985. Cunoaste afirmarea deplina la CM de la Rotterdam din 1987, unde cucereste, impreuna cu echipa, titlul suprem, iar la sarituri intra in posesia medaliei de argint. Participa la CE de la Moscova din 1987, cu 2 reusite individuale – medalie de argint la barna si medalie de bronz la sarituri. In anul 1988 face parte din echipa care devine vicecampioana olimpica la JO de la Seul. S-a impus printr-o mare tenacitate si prin exercitii precise si expresive, dovedindu-se o buna concurenta. Pentru performantele obtinute i s-a acordat titlul de Maestra emerita a sportului. Dupa 1990 a activat ca antrenoare de gimnastica in Porto Rico si, apoi, in SUA. In anul 2000 i s-a conferit Medalia Nationala „Pentru Merit”, clasa a IlI-a.

GOREAC, ALINA (1952), n. la Lugoj, jud. Timis. Profesoara de educatie fizica, absolventa a IEFS, promotia 1977. De timpuriu, a luat lectii de balet la Scoala populara de arta si a urmat cursurile de inot. A inceput sa practice gimnastica la Scoala Sportiva (CSS nr. 2) din Lugoj, sub indrumarea profesorilor Tatiana si Titus Isar. In 1969 s-a transferat la Clubul Dinamo din Bucuresti, unde pe parcursul anilor s-a pregatit cu antrenorii Emilia Lita, Petre Miclaus, Florin Stefanescu. Debuteaza in competitiile de gimnastica pentru copii in anul 1962. In perioada 1964 – 1979, participa in peste 100 de competitii interne. Multipla campioana nationala la copii, junioare si senioare. Peste 20 de titluri obtinute in CN de senioare. Din 1969 pana in 1979, a fost selectionata in loturile nationale, unde s-a pregatit cu profesorul Nicolae Covaci. A realizat un palmares impresionant: participarea la peste 80 de concursuri internationale de junioare si senioare. Multipla campioana balcanica. A castigat 4 medalii, dintre care 2 titluri de campioana mondiala universitara (Sofia – 1977). Debuteaza la CM din 1970 (Ljubljana), unde se claseaza pe locul 5 cu echipa. La JO din 1972 (Munchen), se claseaza pe locul 6 in concursul pe echipe si in primele 30 de gimnaste la individual compus. Obtine rezultate deosebite la CE din 1973 (Londra), situandu-se pe pozitii fruntase in toate probele – medalie de argint la barna, 2 medalii de bronz, la sol si paralele, 2 clasari pe locul 4, la individual compus si sarituri. La CM din 1974 (Varna), se claseaza pe locurile 4 la echipe si sarituri, pe locul 5 la barna si pe locul 8 la individual compus. CE din 1975 (Skien – Norvegia) ii aduc 2 medalii de bronz, la barna si sarituri, locul 4 la sol si locul 6 la individual compus. A fost declarata cea mai buna gimnasta in 1968 si 1973. In 1977 a doua dupa Nadia Comaneci. In 1973 1977 s-a clasat intre primii 10 sportivi ai tarii. In 1980 s-a retras din activitat competitionala, dedicandu-se muncii de antrenoare la CS Viitorul din Bucuresti, iar din 1986 la Clubul Steaua, avand in atributii selectia si pregatii copiilor si juniorilor. A obtinut cu sportivii pe care pregatit primele medalii si titluri la CN de juniori, reusind sa promoveze si primele junioare in loturile nationale. Maestra a sportului (1970) si Maestra emerita a sportului (1975). Pentru rezultatele obtinute a fost decorata cu Ordinul „Meritul Sportiv clasa a Il-a si clasa I.

GRECU, DANUT (1950), n. la Bucuresti. Profesor de educatie fizica, absolvent al IEFS din Bucuresti, promotia 1980. Sportiv cu merite deosebite in afirmarea gimnasticii romanesti pe plan intern si peste hotare. Antrenor si arbitru international de gimnastica. Debuteaza in gimnastica la varsta de 12 ani, la Iasi, sub indrumarea profesorului Octav Ungureanu. In 1963 este legitimat la Clubul Viitorul din Bucuesti, de unde se transfera la Dinamo. La cele doua cluburi, precum si la lotul national, s-a pregait cu antrenorul Mircea Radulescu. Dupa ce obtine, in 1966, primul sau titlu de campion la juniori, va castiga, de-a lungul carierei sale sportive, mai mult de 15 de titluri de campion national de gimnastica. In cei ieste 10 ani de activitate competitionala internationala, participa la 3 Olimpiade, 4 CM, 4 CE, 2 JMU si la 3 editii ale Cupei Mondiale, cucerind, pentru gimnastica romaneasca, primele titluri de campion nondial si european. Palmares: la CM – in 1970 (Ljubljana), locul 8, cu echipa; in 1974 (Varna), nedalia de aur si titlul mondial la inele, plus locul 6 cu echipa si locul 16 la individual compus; in 1978 (Strasbourg), medalia de bronz la inele si locul 7 cu echipa; in 1979 (Fort Worth), medalia de argint la inele; la CE – in 1971 (Madrid), locul 21 la ndividual compus; in 1973 (Grenoble), medalia de irgint la inele si locul 10 la individual compus; in 1975 (Berna), medalia de aur si primul titlu continental la inele, plus locurile 6 la individual compus si la bara; in 1977 (Praga), locul 5 la bara si locul 11 la individual compus; la JO – in 1972 (München), locul 7 cu echipa; in 1976 (Montreal) – medalia de bronz la inele, locul 4 la sarituri, locul 9 la individual compus si locul 6 cu echipa; la Cupa Mondiala – medalia de bronz, in 1975; medalia de argint, in 1978, si locul 6, in 1979, toate la inele. Bogata sa carte de vizita mai cuprinde: 2 titluri de :ampion mondial universitar, 6 titluri de campion balcanic si nenumarate medalii obtinute la diverse oncursuri internationale. In 1974 este declarat cel nai bun sportiv al tarii si al treilea din Balcani. Dupa accidentul suferit (ruptura musculara) pe timpul ececutarii exercitiului la inele, in cadrul JO din 1980, si-a intrerupt activitatea competitionala. Antrenor la Clubul „Dinamo”. Antrenor al lotului national. Maestru al sportului (1971), Maestru emerit al sportului (1974), Antrenor emerit (1992). In anul 2000, i s-a conferit Ordinul National „Serviciul Credincios” in grad de cavaler.

GRIGORAS (MIHAILESCU), ANCA GABRIELA (1957), n. la Comanesti, jud. Bacau. Profesoara de educatie fizica, absolventa a IEFS. Din anul 1966 a activat in cadrul AS Flacara din Onesti, iar din 1976 la sectia de gimnastica a Clubului Dinamo din Bucuresti. S-a prega cu mai multi antrenori, printre care Marcel Duncan Maria Simionescu, Gheorghe Gorgoi, Nicolae Covacs, iar la lot cu Martha si Bela Karoly. In 1972, la varsta de 15 ani, devine campioana nationala, performanta pe care o repeta si in anul 1973. Debuteaza pe plan international in anul 1973, la CE de la Londra, cu medalie de bronz la barna. In 1973 si 1975 cucereste titlul de campioana balcanica absoluta. La JMU, in 1977, castiga medalia de argint la barna si pe echipe si o medalie de bronz la sarituri, iar la Cupa Mondiala, din acelasi an, obtine medalia de bronz la barna. In anul 1978, la Strasbourg, face parte din echipa care devine vicecampioana mondiala. La JO din 1976 (Montreal), campioana olimpica cu echipa. A facut parte din colectivul de tehnicieni care a pregatit reprezentativa Ronaniei pentru JMU din anul 1981. Din anul 1982 a activat ca antrenor la sectia de gimnastica a Clubului Dinamo. Bogata activitate ca arbitru international de gimnastica, oficiind la numeroase competitii interne si internationale. Din anul 1990, antrenor federal. Maestra emerita a sportului, Antrenoare emerita. Este membra in Comisia Tehnica Feminina a UEG si membra a Biroului FRG. In anul 2000 s-a conferit Crucea Nationala „Serviciul Credincios”, clasa a Il-a.

GRIGORAS, CRISTINA (1966), n. la Satu Mare. Incepe gimnastica la Onesti, in anul 1972, sub indrumarea antrenorilor Maria Cosma si Mihai Agoston. La lotul national s-a pregatit cu antrenorii Bela si Martha Karoly, iar din anul 1981, cu Adrian Goreac, Maria Cosma si Octavian Bellu. In anul 1981, la CE la Madrid, cucereste o medalie de aur la sarituri, 2 argint, la individual compus, la paralele si una de bronz la sol. La CM din 1981 se claseaza pe locul 5 individual compus. A facut parte din echipa care, la JO din 1980, de la Moscova, a castigat medalia de argint. A contribuit la cucerirea medaliei de aur de catre echipa feminina de gimnastica a Romaniei, la JO de la Los Angeles (SUA) din 1984. Pentru performantele sale i s-a acordat titlul de Maestra a sportului.